„Prin sistemul distribuţiei directe a medicamentelor, de la producători sau importatori direct către farmacii, preţurile medicamentelor ar putea scădea cu până la 10%, iar sistemul de aprovizionare ar fi cu mult îmbunătăţit în sensul reducerii sincopelor în disponibilitatea anumitor medicamente în farmaciile cu circuit deschis. Desigur, trecerea de la sistemul tradiţional de distribuţie la acesta este un proces care necesită ceva timp şi implică schimbări importante în strategia unui producător de medicamente”, a arătat Nicu Muşat, director general MSL Logistic Services, singurul furnizor independent de servicii logistice pentru industria farmaceutică din România.

Majoritatea medicamentelor ajung în farmacii, clinici sau spitale după ce de la producător (local sau extern) trec printr-unul sau doi distribuitori, care au, desigur, adaosuri comerciale la care se adăugă cele ale farmaciilor. Pentru medicamentele reglementate (cele care se eliberează numai cu prescripție medicală), preţul maxim este controlat de Ministerul Sănătăţii, care plafonează adaosurile comerciale percepute atât de distribuitori, cât şi de farmacii.

Astfel, în funcţie de valoarea unui medicament, distribuitorii pot adăuga minim 10%, maxim 14% dar nu mai mult de 30 lei pentru un medicament. În multe cazuri, producătorul acordă și discounturi suplimentare distribuitorilor, în funcţie de produse, rulaj, situaţii specifice etc. Farmaciile, la rândul lor, raportat la categoria de preţ a unui medicament, au voie să practice un adaos comercial cuprins între 12- 24%, dar nu mai mult de 35 lei per medicament.

„Prin distribuţia directă, distribuitorul nu mai intervine comercial, ci doar prestează servicii logistice şi de transport, astfel încât se elimină adaosul de 10- 14% perceput de un distribuitor tradiţional. Marfa nu mai intră în proprietatea distribuitorului, ci rămâne în continuare a producătorului local sau extern. Mai mult, medicamentele rămânând în proprietatea producătorului până la livrarea lor către farmacii, acesta are un control crescut asupra preţului final de vânzare”, a precizat Nicu Mușat. Desigur, companiile care realizează distribuţia directă trebuie să fie autorizate şi să respecte normeIe Ministeruui Sănătăţii, asigurând menţinerea calităţii medicamentelor.

Sistemul distribuţiei directe avantajează şi producătorii de medicamente, permiţându-le să îşi conserve o parte mai mare din venitul afectat de taxa de “claw- back”. Sistemul claw-back, introdus la sfârşitul anului 2009, a suferit în timp diferite modificări. Din octombrie 2011, s-a schimbat fundamental modul de calcul al taxei claw-back, în sensul că toţi contribuabilii din domeniu trebuie să plătească o taxă ce urmăreşte să acopere întregul consum de medicamente compensate care depăşeşte bugetul aprobat de Ministerul Sănătăţii. În luna august 2012, guvernul a aprobat o nouă formulă de calcul a taxei claw-back, aplicabilă de la 1 octombrie a.c., apreciind că noua formulă de calcul va reduce cuantumul acesteia de la aproximativ 30% la 20%.

„Prin sistemul distribuţiei directe, scăzând discounturile pe care le acordă distribuitorilor tradiţionali, producătorii pot conserva suplimentar 5-10% din venit, după cum arată experienţa noastră: realizând distribuţia directă pentru produse strict controlate, medicamente clasice, produse homeopate etc, practic avem un feedback de la toate categoriile de producători. Desigur, schimbarea unui întreg mod de lucru şi a unor proceduri de lucru nu este uşoară şi acesta este primul prag pe care trebuie să îl trecem împreună cu producătorii”, a precizat Nicu Muşat.

GALERIE FOTO